Ce beneficii poate aduce baia de pădure asupra sănătății noastre? Baia de pădure poate fi considerată o formă de terapie prin natură. Este practica cufundării în natură, folosindu-ne simțurile pentru a obține o serie întreagă de beneficii pentru sănătatea noastră fizică, mentală, emoțională și socială.

După modelul lui Song, Ikei și Miyazaki conceptul de terapie prin natură definește clar această formă de terapie ca „un set de practici cu scopul de a realiza <efecte medicale preventive> prin expunerea la stimuli naturali care conferă o stare de relaxare fiziologică și ameliorează funcțiile imune slăbite pentru a preveni bolile”.

Literatura actuală susține beneficiile expunerii la natură și la mediile verzi pentru sănătatea umană, respectiv asupra:

• sistemului imun (creșterea celulelor natural killer /prevenția cancerului);
• sistemul cardiovascular (hipertensiune/boala arterială coronariană);
• sistemul respirator (alergii și boli respiratorii);
• depresie și anxietate (tulburări de dispoziție și stres);
• relaxare mentală.

Conform lui Kobayashi, Song, Ikei, Song, Kagawa și Miyazaki, 625 de bărbați japonezi din 57 de locații forestiere și 57 de locații urbane din Japonia au prezentat o creștere de 80% a indicatorilor parasimpatici ai variabilității frecvenței cardiace în cazul locațiilor forestiere. Demonstrând fiziologic că pădurea a fost mai eficientă în reducerea indicatorilor de stres decât mediul urban. Tensiunea arterială și frecvența pulsului au scăzut de asemenea în mediul forestier față de mediul urban.

Comparativ cu efortul fizic, Lee, Park și Miyazaki au măsurat frecvența cardiacă și tensiunea arterială sistolică în relație cu stimularea sintetică versus organică. Acest studiu a arătat că atât frecvența cardiacă cât și tensiunea arterială sistolică au scăzut la participanți după realizarea unei sarcini constând în grădinărit, comparativ cu creșterea progresivă a acestora la participanții care au efectuat o sarcină pe calculator.

Ce beneficii poate aduce baia de pădure? Un studiu pe 17 femei cu vârsta peste 40 de ani a fost realizat de Ochiai et al.

A avut ca rezultat o reducere globală a frecvenței cardiace după un program de „silvoterapie” de o zi. Aceste studii demonstrează beneficiile cardiovasculare pentru ambele sexe.

După realizarea unui controlul pentru factori demografici și socio – economici, Kardan et al. au efectuat o analiză de corelație a datelor achiziționate prin Canadian Ontario Health Study. Imaginile de înaltă rezoluție prin satelit sugerează că rezidenții din zonele cu străzi având o mai mare densitate a copacilor suferă mai puțin de boli cardio-metabolice decât rezidenții din zonele cu mai puțini copaci. Beneficiile băii de pădure asupra sistemului cardiovascular sunt evidente indiferent de vârstă, sex, mediu socio-economic sau expunerea anterioară la un mediu natural.

Morita et al. au investigat efectul băii de pădure asupra a 498 de rezidenți japonezi suferind de stres acut și cronic.

Dintre acești participanți la studiu, cei care sufereau de stres cronic au raportat cea mai mare reducere a sentimentelor subiective de ostilitate, depresie și anxietate, ca rezultat direct al timpului petrecut în zonele împădurite.

Un reper al cercetărilor băii de pădure a fost investigarea proprietății acesteia de a induce relaxarea și a aplicației pentru ameliorarea stresului psihologic.

Ce beneficii poate aduce baia de pădure? Ce spun alte studii?

Stresul din mediul urban cauzat de zgomot și poluare, trafic, cheltuieli financiare, sarcini solicitante i-a motivat pe Park et al. să investigheze relația dintre stresul psihologic și accesibilitatea la spațiile verzi. Acest studiu care a inclus un eșantion larg de 168 de subiecți de sex masculin cu vârste între 20 și 24 de ani a demonstrat preferințele subiecților pentru mediile împădurite.

Citind impactul stresului cronic asupra creșterii numărului de persoane cu insomnii și tulburări de somn în Japonia, Morita et al. au studiat efectul plimbărilor în pădure asupra relaxării și ameliorării ciclului somn-veghe la un număr de 71 de bărbați și femei, pe parcursul a trei luni. Participanții au raportat o corelație statistic semnificativă între creșterea duratei de somn (de la o medie de 365,9 ± 89,4 minute la 419,8 ± 128,7 minute) după 2 ore de plimbări în pădure, cu reducerea anxietății.

Potrivit studiilor efectuate am văzut unele beneficii asupra sănătății umane asociate cu imersiunea în natură continuă, însă, cu siguranță, acestea trebuie să fie studiate în continuare. Sunt necesare studii la nivel global pentru a avea noi dovezi ale relațiilor asociate între pădure-baia de pădure și ale efectelor terapeutice clinice.

Se consideră că terapia prin natură ca metodă de promovare a sănătății și model de sănătate universal este implicată în reducerea „stării de stres” și „tehnostres” din zilele noastre.

Ai o pădure în apropiere? Nu o ocoli, plimbă-te cât mai des prin pădure și bucură-te de beneficiile pe care ți le oferă aceasta!

Dr. Gabriela Dogaru

Medic primar Recuperare, Medicină fizică şi Balneologie Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca

 Prim-Vicepreședinte Asociația Română de Balneologie

Referințe:

Margaret M. Hansen, Reo Jones and Kirsten Tocchini. Shinrin-Yoku (Forest Bathing) and Nature Therapy: A State-of-the-Art Review.Int J Environ Res Public Health. 2017 Aug; 14(8): 851. doi: 10.3390/ijerph14080851

Kobayashi H., Song C., Ikei H., Kagawa T., Miyazaki Y. Analysis of Individual Variations in Autonomic Responses to Urban and Forest Environments. Evid. Based Complement. Altern. Med. 2015;2015:671094. doi: 10.1155/2015/671094

Kardan O., Gozdyra P., Misic B., Moola F., Palmer L.J., Paus T., Berman M.G. Neighborhood greenspace and health in a large urban center. Sci. Rep. 2015;5:1–14. doi: 10.1038/srep11610.

Morita E., Fukuda S., Nagano J., Hamajima N., Yamamoto H., Iwai Y., Nakashima T., Ohira H., Shirakawa T. Psychological effects of forest environments on healthy adults: Shinrin-yoku (forest-air bathing, walking) as a possible method of stress reduction. Public Health. 2007;121:54–63. doi: 10.1016/j.puhe.2006.05.024

Morita E., Imai M., Okawa M., Miyaura T., Miyazaki S. A before and after comparison of the effects of forest walking on the sleep of a community-based sample of people with sleep complaints. Biopsychosoc. Med. 2011;5:13. doi: 10.1186/1751-0759-5-13.