Pădurea, baia de pădure și potențialul său pentru sănătate – Din toate timpurile, oamenii s-au bucurat de pădure, indiferent de vârstă, datorită unei atmosfere liniștite, unui climat blând, unor peisaje foarte frumoase, datorită aerului curat, aromelor plăcute ale florilor, plantelor. În pădure ne simțim liberi, deconectați de la problemele noastre, putem fi mai aproape de noi. În pădure ne ascultăm diferit, ne exprimăm, visăm și ne bucurăm de adevărata frumusețe a naturii, care la rândul ei ne înfrumusețează pe noi. De câte ori nu ai simțit o plimbare făcută în pădure ca pe o terapie? Da, pentru că exact asta este: o terapie prin natură!
Pădurea, baia de pădure – Studiile și efectele mediilor forestiere
În Japonia, începând cu anul 2004, s-au efectuat foarte multe studii pentru a investiga efectele mediilor forestiere, ale pădurii asupra sănătății umane. Chiar s–a dezvoltat o nouă știință medicală numită Medicina Forestieră, o știință inter-disciplinară, aparținând categoriilor de medicină alternativă, medicină de mediu și medicină preventivă, care cuprinde efectele mediilor forestiere asupra sănătății umane.
În Germania, pentru prima dată în Europa, pe bază științifică se dezvoltă și se cultivă păduri de vindecare în zona Mecklenburg – Vorpommern. De asemenea, în spațiul din Marea Baltică Heringsdorf, Germania a depășit un rol de pionierat și a înființat deja o primă stațiune balneară bazată cu indicații de baie de pădure.
Cercetările desfășurate în Japonia și China transcontinentală au evidențiat o multitudine de beneficii fiziologice și psihologice asociate cu practicarea Shinrin-Yoku (SY), cunoscută sub numele de baie de pădure. SY este o practică japoneză tradițională de imersiune în natură prin toate cele cinci simțuri. În anii 1980, SY a apărut în Japonia ca o componentă esențială a medicinei preventive și curative.
Pădurea, baia de pădure poate fi considerată o formă de terapie prin natură
Modelul lui Song, Ikei și Miyazaki: conceptul de terapie prin natură definește clar terapia prin natură ca „un set de practici cu scopul de a realiza <efecte medicale preventive> prin expunerea la stimuli naturali care conferă o stare de relaxare fiziologică și ameliorează funcțiile imune slăbite pentru a preveni bolile”.
Modelul conceptual al terapiei prin natură debutează cu o „stare de stres” și apoi evidențiază „efectele restaurative” ale naturii (păduri, flori, etc.) în care există o ipoteză de ameliorare a „relaxării fiziologice” și „recuperare a funcției imune” (cu diferențe individuale). Aceste răspunsuri la natură sunt apoi încorporate în modelul medicinei bazate pe dovezi (EBM), conducând la „efectul medical preventiv”.
Datele raportate în literatura de specialitate privind componentele curative ale băii de pădure se referă la următoarele efecte:
1) funcția sistemului imun (creșterea celulelor natural killer/prevenția cancerului);
2) sistemul cardiovascular (hipertensiune/boala arterială coronariană);
3) sistemul respirator (alergii și boli respiratorii);
4) depresie și anxietate (tulburări de dispoziție și stres);
5) relaxare mentală (tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate);
6) sentimentul de „venerație” (creșterea sentimentelor de gratitudine și altruism);
7) ipoteza reducerii stresului a lui Ulrich;
6) ipoteza biofiliei a lui Kellert și Wilson.
În stațiunile balneare din România este indicată climatoterapia, aplicată ca:
Helioterapie – prin expunerea organismului la radiația solară (radiații infraroșii și ultraviolete) în scop profilactic și/sau terapeutic;
Aeroterapie – prin expunere parțială sau totală în aer liber, fără radiații solare (la umbră sau în ore/zile fără soare);
Cură de teren – care este o formă a terapiei în mișcare, asociată cu aeroterapia. Pentru cura de teren sunt stabilite trasee standardizate în ceea ce privește lungimea, diferența de nivel, pantele incluse, ritmul de mers, în funcție de afecțiune. Traseele pentru cura de teren sunt marcate, amplasate în zone împădurite cu elemente peisagistice atractive.
Desigur beneficiile asupra sănătății umane asociate cu imersiunea în natură continuă să fie studiate. Sunt necesare studii longitudinale la nivel global, pentru a veni cu noi dovezi ale relațiilor asociate Shinrin-Yoku și ale efectelor terapeutice clinice. Sunt invitați cercetătorii occidentali să desfășoare studii empirice privind beneficiile terapeutice asociate băii de pădure și încurajează furnizorii de servicii medicale/studenții să ia în considerare practicarea acesteia, pentru a reduce stresul și deconectarea potențială.
Însă, mulți consideră terapia prin natură ca metodă de promovare a sănătății și model de sănătate universal care este implicată în reducerea „stării de stres” și „tehno-stres” din zilele noastre.
Popularizarea băii de pădure în Japonia prin accesul facil la mediul forestier și recomandările guvernamentale a avut ca efect reducerea tulburărilor psihologice acute, datorită timpului petrecut în spațiile verzi.
Dr. Gabriela Dogaru
Medic primar Recuperare, Medicină fizică și Balneologie – Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca
Prim – Vicepreședinte Asociația Română de Balneologie
Referințe
Margaret M. Hansen, Reo Jones and Kirsten Tocchini. Shinrin-Yoku (Forest Bathing) and Nature Therapy: A State-of-the-Art Review. Int J Environ Res Public Health. 2017 Aug; 14(8): 851. doi: 10.3390/ijerph14080851
Kobayashi H., Song C., Ikei H., Kagawa T., Miyazaki Y. Analysis of Individual Variations in Autonomic Responses to Urban and Forest Environments. Evid. Based Complement. Altern. Med. 2015;2015:671094. doi: 10.1155/2015/671094
Kardan O., Gozdyra P., Misic B., Moola F., Palmer L.J., Paus T., Berman M.G. Neighborhood greenspace and health in a large urban center. Sci. Rep. 2015;5:1–14. doi: 10.1038/srep11610.