Atunci când aud despre masaj, cei mai mulți dintre oameni se gândesc la o sesiune de relaxare. Cu siguranță aceasta este unul dintre motivele pentru care poți apela la un astfel de tratament. Însă, masajul este o tehnică practicată încă din timpuri străvechi, luând naștere mai mult ca o necesitate decât ca formă de răsfăț. Masajul este un remediu extrem de eficient pentru recuperarea și menținerea sănătății și are numeroase beneficii terapeutice. Iată 3 tehnici speciale de masaj utilizate în recuperarea medicală:

1. Masajul de drenaj venolimfatic

Reprezintă o tehnică specială de masaj, care se utilizează în practica medicală curentă, a cărei valoare terapeutică este recunoscută. Tehnica se folosește în recuperarea medicală, pentru stimularea circulației de întoarcere în vasele limfatice. Această tehnică are ca finalitate o mai bună evacuare a lichidelor excedentare și a rezidurilor metabolice din spațiile interstițiale, pe cale limfatică. Masajul de drenaj venolimfatic s-a dezvoltatat în Europa prin anul 1930, de către fizioterapeuții danezi Estrid și Emil Vodder, ca o tehnică de control al limfedemului post mastectomie, adică după excizia unui san, în cancerul mamar. 

În masajul de drenaj veno-limfatic, prima dată se abordeză terapeutic aria proximală a segmentului de tratat, aceasta pentru a dilata căile limfatice proximale și a le pregăti pentru a putea să primească fluidul din regiunile distale, astfel prevenindu-se un efect de stază. O ședință clasică de masaj de drenaj veno-limfatic durează 45-60 minute. Este bine a fi efectuată cu recomandarea medicului de recuperare medicală și balneologie. Se poate efectua manual sau cu ajutorul unui aparat de drenaj limfatic.

Tehnica masajului de drenaj limfatic este foarte populară și mult utilizată în SUA. Ea se dovedește eficientă în managementul limfedemului după interveția chirurgicală din cancerul de sân, alături de alte tehnici terapentice în cadrul unui tratament cu abordare comprehensivă, care va da atenție atât aspectului funcțional cât și părții cosmetice alături de sechele emoționale.

2. Masajul transversal profund (Cyriax)

Dr. James Cyriax, decedat în iunie 1985, la vârsta de 85 de ani, a reuşit să creeze o şcoală de ortopedie în Anglia, fiind şeful serviciului de medicină ortopedică la spitalul Saint-Thomas din Londra. In cadrul „medicinei ortopedice” Cyriax a inclus şi s-a preocupat şi de leziunile ţesuturilor moi, articulaţiilor, muşchilor, tendoanelor, ligamentelor, burselor, seroaselor şi structurilor nervoase. Tehnic, masajul Cyriax se efectuează prin mişcări mici şi insistente, cu degetele pe piele, presiunea progresiv crescândă, dinspre superficial spre profunzime, durata sa fiind de circa douăzeci de minute. Scopul este acela de a reduce aderenţele intertisulare în ţesuturile cicatriceale, ligamente slăbite, durerile din punctele trigger.

Tehnica reprezintă tratamentul de elecţie pentru tendinite şi tendinopatii, bursita subacromială, fasciita plantară, în tratamentul durerii din punctele trigger.

Pe lângă aceste indicaţii terapeutice, există şi o serie de contraindicaţii ale masajului după tehnica Cyriax. Acestea fiind:

• sinovitele inflamatorii din colagenoze
• infecţii
• tumori osteoarticulare
• afecţiuni active ale joncţiunii osteomusculare
• traseele nervilor periferici
• smulgeri tendinoase, osoase sau ligamentare
• artrite septice şi autoimune
• artropatia urică
• corpi străini intraarticulari şi calcifierile periarticulare

3. Utilizarea masajului în sport şi în întreţinerea corporală

Această tehnică este pe cât de veche, pe atât de uzuală astăzi. Încă din antichitate, Galenus (200-130 î.Ch), medicul împăratului roman Marcus Aurelius, recomanda masajul gladiatorilor înainte şi după lupta din arenă. Metoda a fost promovată şi completată de-a lungul timpului până în zilele noastre, când activitatea sportivă este însoţită de masaj, efectuat înainte sau după efortul sportiv ori chiar în timpul competiţiei sportive sau meciului, în caz de mici incidente sau accidente sportive. Masajul este benefic în activitatea sportivă, dar niciodată efectuarea sa indiferent de metodă sau tehnica utilizată, nu va putea duce la creşterea forţei musculare sau performanţei fizice, dacă nu va fi însoţită de exerciţii fizice adecvate, de un antrenament sportiv corespunzător, de o perseverenţă absolut necesară. Asocierea masajului medical înaintea efortului sportiv cu exerciții fizice de întindere musculară vor duce la creșterea performanței fizice, un mușchi relaxat având performanțe fizice mai bune decât un mușchi rigid.

Rolul masajului în sport:

● va completa mişcările fizice ajutând la menţinerea performanţei fizice, a elasticităţii musculoligamentare, a unei circulaţii şi refaceri corespunzătoare a chimismului muscular modificat în cursul unui efort muscular excesiv

● va diminua contractura musculară sau durerea musculară sau va preveni instalarea unor injurii sportive prin disfuncţionalităţi musculoligamentare în lipsa unei încălziri corespunzătoare înaintea efortului sportiv.

● masajul în sport va fi în măsură să reducă tensiunea psihică, să crească atenţia şi performanţa atleţilor, să reducă stresul şi încordarea psihică din timpul competiţiilor sportive, să favorizeze şi să faciliteze refacerea mai rapidă a sportivului după efort.

Masajul se va efectua înaintea competiţiilor sportive pentru a creşte performanţa şi a preveni complicaţiile, dar şi după competiţia sportivă pentru a favoriza refacerea după efortul sportiv efectuat. În funcţie de tipul de sport practicat se va alege masajul general sau se va prefera masarea zonelor musculare care sunt folosite mai mult în activitatea sportivă respectivă. După încheierea competiţiei sportive, masajul are un rol important în eliminarea substanţelor rezultate în urma metabolismului muscular crescut, respectiv acidul lactic şi dioxidul de carbon, care sunt responsabile de apariţia febrei musculare, a rigidităţii, a contracturii musculare şi chiar a unor leziuni musculare dacă sunt făcute excesiv.

Dr. Gabriela Dogaru

Medic primar Recuperare, medicină fizică și balneologie – Spitalul Clinic de Recuperare Cluj Napoca, Prim- Vicepreședinte  Asociația Română de Balneologie

Referințe:

Ioan Onac. Masajul medical. Editura Medicala Universitara,, Iuliu Hatieganu,, Cluj Napoca, 2009

Adrian Ionescu. Masajul. Editura ALL, 1994